Adina Ailoaiei: Festivalul RomCon

3 Oct

Adina-AiloaieiO sursă de entuziasm pentru fani, de polemici pentru scriitori şi critici şi un eveniment mai mult sau mai puţin atractiv pentru cei în trecere. La a 36-a ediţie atmosfera începe deja să se simtă mai strânsă şi mai intimă, deşi poate acest lucru se datorează proporţiilor reduse ale Sucevei, unde o plimbare de 15 minute epuizează toate posibilităţile oraşului. Cu toate acestea se poate afirma cu lejeritate că nu a fost mai rău decât la ultima ediţie, care ar fi trebuit să aibă loc la Craiova.

Discuţiile s-au purtat pe marginea unor subiecte variate: de la noile direcţii ale SF-ului la literatură mainstream sau la cât de savuroasă e cafeaua neagră. În ciuda programului stufos, pauzele de ţigară au fost lungite, motiv pentru care participanţi, unii deja cunoscuţi şi respectaţi, alţii novici, au creat legături şi şi-au permis să discute deschis.

Scurta durată a festivalului (în comparaţie cu taberele de poezie) este regretabilă, deşi poate fi tratată ca un avantaj, reuşind să menţină atenţia participanţilor, să nu irosească zile de concediu şi să nu usuce buzunarele celor cărora numeroasele standuri de cărţi le-au făcut cu ochiul. Dar noile apariţii nu oferă numai posibilitatea unui autograf, ci şi un mic schimb de vorbe cu autorul.

Părerile asupra conferinţelor sunt împărţite în funcţie de zona de interes al fiecăruia şi în privinţa asta nu se poate ajunge la un consens, însă indiferent de toţi aceşti factori, RomCon-ul rămâne mai mult decât o simplă întâlnire a câtorva inşi cu hobby-uri comune. Posibilitatea de a reuni diferite generaţii de scriitori cu tematici şi idei diferite este un prim pas în a omogeniza fandomul şi a promova un tip de literatură în cadrul unui public dezinformat despre ce înseamnă literatura în general. Aflat în continuare sub stigma unui domeniu de nişă, SF-ul românesc continuă să prezinte cărţi remarcabile desconsiderate de cititorii neinformaţi şi dezinteresaţi. Tocmai de aceea întrunirile şi discuţiile inerente RomCon-ului necesită un spaţiu şi un public care să le potenţeze.

Leave a Reply